Ştiri

La începutul acestui an pastoral, enoriaşii parohiei “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Forli au trăit momente de mare bucurie date de realizarea Catapetesmei. Acest proiect a fost propus, iniţiat şi coordonat de către părintele Mihai David.

Părintele paroh a sfinţit rămurele de busuioc pe care credincioşii le-au purtat la casele lor şi deasemenea colăceii oferiţi de enoriaşi generoşi. Deasemenea părintele a săvârşit presfinţirea icoanelor şi covoarelor care împodobesc biserica.

Părintele Mihai ne-a explicat semnificaţia catapetesmei şi a icoanelor: „Iconostasul, numit şi catapeteasmă sau tâmplă, se prezintă ca un perete pe care sunt aşezate un număr de icoane, într-o ordine bine stabilită teologic. Iconostasul nu este un zid separator între altar şi naos (corabie) ci rolul lui principal a fost întotdeauna acela de dispozitiv de expunere a icoanelor. Prin termenul de catapeteasmă s-a desemnat în Vechiul Testament perdeaua de la „Cortul Mărturiei”, care delimita „locul sfânt” de „locul preasfânt” în interiorul cortului, apoi, după ce a fost construit Templul din Ierusalim, se numea aşa perdeaua care despărţea altarul Templului (Sfânta Sfintelor) de restul interiorului. Astfel că el devine nu un element de despărţire ci unul de unire, de între-pătrundere între altar şi naos, între veşnicie şi vremelnicie, este o punte prin care se poate privi spre viaţa veşnică. Sanctuarul nu este locul misterios în care nu se poate pătrunde ci este acea lume invizibilă care se manifestă vizibil în Iconostas.

Sfinţii Părinţi aseamănă Iconostasul cu hotarul între cele două lumi: cea divină şi cea umană, cea veşnică şi cea trecătoare. Coloanele de pe Iconostas reprezintă firmamentul care separă lumea spirituală de cea sensibilă. El semnifică unirea prin iubire a cerului cu pământul.

Cuvântul „icoană” înseamnă asemănare, un model, o întipăritură a cuiva, care arată în ea pe cel ce este înfăţişat în icoană. Icoana are rolul de a ţine locul originalului (de ex. Mântuitorul sau Sfinţii). Ea este cerută şi de insuficienţele firii omeneşti... imaginea văzută a acestora suplineşte lipsa lor din faţa noastră. Pe lângă acest aspect, omul are nevoia de a fi cât mai aproape de Dumnezeu şi de aceea vrea ca această nevoie să fie potolită prin simţurile sale, de a vedea cu ochii noştri. Pentru spiritualitatea orientală icoana nu este o reprezentare ci realitatea însăşi care străluceşte.

Existenţa icoanei stă în structura organică a omului şi în conştiinţa sa religioasă. Icoana luminează calea omului spre desăvârşirea spirituală prin sfinţirea propriei vieţi; de la chipul lui Dumnezeu, descoperit nouă prin har spre o asemănare tot mai mare cu El, prin puterea şi lucrarea Spiritului Sfânt. Asemănarea cu Dumnezeu este cu putinţă după cum o dovedeşte mulţimea sfinţilor reprezentaţi în icoane, care sunt cu adevărat icoane ale sfinţeniei lui Dumnezeu, prin har. Prin icoane se mărturiseşte Evanghelia, Dumnezeul cel viu, care ne arată nouă creştinilor Taina întrupării Cuvântului, care este temelia icoanei. Prin intermediul acestor icoane omul contemplă la realităţile divine şi prin aceasta ajunge la o maturitate spirituală şi cunoaştere a lui Dumnezeu. Prin cinstirea icoanei creştinul stabileşte o legătură cu lumea cerească a lui Dumnezeu sau a sfinţilor. Catapeteasma este lucrul cel mai frumos al unei biserici. Iconostasul cu icoanele zugrăvite pe el arată credincioşilor măreţia Paradisului, în care se celebrează Liturghia cerească. Ea deschide o fereastră şi putem vedea ceea ce este dincolo de geamuri. Îi vedem pe martorii vii ai lui Dumnezeu, în Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”: Sfântul Nicolae; Sfântul Mercuriale, Sfântul Rufillo şi Sfântul Pellegrino; Sfinţii apostoli Petru şi Andrei (Patriarhul Constantinopolului Atenagora a făcut cadou această icoană Papei Paul al VI în amintirea întâlnirii lor la Ierusalim în 5 ianuarie 1964). Deasemenea un loc de cinste pe Iconostas îl are icoana „Madonna del Fuoco” patroana oraşului Forlì, Cina cea de Taină, Buna vestire, Sfânta Mahramă a Domnului.

Iconostasul este epifanie a Împărăţiei cerurilor, vesteşte venirea Împărăţiei spre oameni pentru ca oamenii să intre în Împărăţia lui Dumnezeu.”

Sâmbătă, 7 septembrie în Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Forli, părintele paroh Mihai David a administrat Sfântul Sacrament al cununiei mirilor din Cluj şi Buzău, iar duminică, 8 septembrie parohia a sărbătorit praznicul Naşterii Maicii Domnului. Părintele paroh a mulţumit tuturor enoriaşilor pentru donaţiile făcute pentru Iconostas.

Joi, 12 septembrie, în biserica noastră de la Forli a avut loc vernisajul expoziţiei fotografice „Cu multă afecţiune Benedetta” o interpretare cu fotografii şi teste a lui Giulio Sagradini. Aceast proiect a propus un parcurs de retrăire al Benedettei cu imagini de azi; a fost dedicat Benedettei Bianchi Porro cu ocazia beatificării care a avut loc sâmbătă 14 septembrie. La inaugurare a fost prezent Excelenţa Sa Mons. Livio Corazza Episcop de Forli-Bertinoro. Au intervenit Don Enrico şi pr. Mihai.

Şi biserica noastră a fost implicată în organizarea acestui mare eveniment al Beatificării Benedettei Bianchi Porro fiind, alături de catedrală, gazdă pentru numeroşii pelerinii care au participat la această celebrare. Liturghia din catedrală a fost transmisă în biserica noastră pe un ecran instalat în faţa Iconostasului.

Benedetta s-a dus la ceruri la doar 27 de ani şi 5 luni. Ea s-a revoltat mult pentru boala diagnosticată de ea însăşi pe când era încă studentă la medicină: multiple tumori care au invadat sistemul nervos şi încet, încet i-au închis orice contact cu externul, pierzând vederea şi auzul. Astăzi mulţi ar spune că nu merită să trăieşti în aceste condiţii. Această disperare a durat puţin, într-o zi i-a spus mamei sale: „Nu mai sunt disperată, ce bine stau cu Dumnezeu.” Benedetta avea un caracter deschis şi cordial. Faţa ei era fascinantă. Dintr-o dată ea înţelege că Dumnezeu locuieşte şi în durere. Aceasta este marea descoperire a Benedettei. Cum a reuşit toate acestea? Prin umilinţă. Umilinţa este cheia cerului şi ea a avut această cheie.

Duminică, 15 septembrie la Sfânta Liturghie a participat şi părintele Octavian Frinc proaspăt hirotonit în România (Duminică 8 septembrie), originar din Maramureş. Părintele Mihai David l-a prezentat comunităţii ca viitor paroh la Parohia „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Forlì.