Română | Italiano
AcasăŞtiri20109 Februarie: Provocările Bisericii în România după căderea comunismului - episcopii ţării la ...
Arhivă foto
Anul: 2017 » Eveniment: Aniversarea a 15 ani de prezentă religioasă a greco-catolicilor români la Imola » Titlu: 9491.jpg

Anul: 2017

Eveniment: Aniversarea a 15 ani de prezentă religioasă a greco-catolicilor români la Imola

Titlu: 9491.jpg

Ştiri

Provocările Bisericii în România după căderea comunismului - episcopii ţării la Roma pentru vizita "ad limina"

Provocările Bisericii în România după căderea comunismului - episcopii ţării la Roma pentru vizita "ad limina"

Oraşul Vatican, luni 8 februarie 2010 (ZENIT.org) – minoritari şi, în acelaşi timp, foarte diferiţi: aceasta este Biserica Catolică din România. Episcopii ei au început luni "vizita ad limina apostolorum" la Roma, care va dura până la 13 februarie.
În timpul acestei săptămâni, episcopii vor vizita diferite dicastere, vor prezenta planurile pastorale şi se vor întâlni cu papa Benedict al XVI-lea.
O minoritate care reprezintă "sarea pământului"
România are 21 milioane de locuitori, catolicii reprezentând 8,5% din populaţie. Conferinţa Episcopală Română reuneşte cele 12 circumscripţii ecleziastice şi se împarte în două: una urmează ritul latin, cealaltă ritul bizantin.
Potrivit preşedintelui episcopilor, Ioan Robu, acest fenomen, la urma urmei, reprezintă un pic imaginea Bisericii universale.
Episcopii, prin rotaţie, îndeplinesc funcţia de preşedinte şi vice-preşedinte al Conferinţei Episcopale. O perioadă este condusă de un reprezentant al ritului latin, cealaltă de unul al ritului bizantin.
Două decenii de libertate religioasă
În timpul regimului comunist, în ţară au fost interzise manifestările publice ale credinţei. Din cauza acestui fapt vizitele "ad limina" au fost suspendate între 1937 şi 1991. După 1989, România a văzut înflorirea diferitelor confesiuni religioase. Cea mai mare parte a populaţiei este ortodoxă. Există, de asemenea, protestanţi (calvini, luterani, baptişti, adventişti şi penticostali) şi o mică comunitate evreiască şi musulmană.
Pe când, înainte de ’89 activitatea pastorală putea fi manifestată numai între zidurile bisericii, acum domeniile pastoralei sunt diferite: de la mass-media la şcoli şi universităţi, spitale, armată, penitenciare, activităţi pentru tineri, pentru persoane în vârstă, până la activităţi sociale, a spus Arhiepiscopul Robu.
Vizita papei Ioan Paul al II-lea în ţară în 1999 şi întâlnirea sa cu Patriarhul Teoctist, mort în 2007, a reprezentat o piatră de hotar pentru reînnoirea pastoralei ţării şi a dialogului cu ortodocşii.
Potrivit Arhiepiscopului Robu, comunitatea catolică azi „este bine organizată şi desfăşoară o activitate care este comparabilă cu cea a bisericilor care nu au experimentat persecuţia ca noi.
În orice caz, întâmpină în continuare unele tensiuni cu ortodocşii, între care discuţiile asupra unor biserici şi mănăstiri confiscate de regimul comunist, apoi trecute în posesia Bisericii Ortodoxe.
Emigrarea, îmbătrânirea populaţiei şi secularizarea sunt alte obstacole pentru comunitatea catolică din România".
„Cei care au plecat, pentru motive de muncă, sunt în mare parte tineri. Aşadar, atunci când se căuta o mai mare stabilitate şi creştere pentru comunităţile noastre parohiale, s-a verificat această fugă în străinătate din cauza sărăciei materiale”, a comentat preşedintele Conferinţei Episcopale Române.
Întrebat despre rezultatele acestor 20 de ani de muncă pastorală în ţara sa, Arhiepiscopul Robu a încheiat dialogul său cu „Radio Vatican”, spunând că acestea sunt „un lucru nu foarte uşor de măsurat”, afirmând că „harul lui Dumnezeu, a crescut în cei care ne-au fost încredinţaţi. Oricum, putem asigura Sfântul Părinte că Biserica noastră a menţinut bine identitatea sa catolică şi în continuare lucrează pentru a o menţine”.
Carmen Elena Villa

Pentru a trimite o ştire, vă rugăm să folosiţi acest  formular.