Română | Italiano
AcasăŞtiri201213 Ianuarie: Crăciunul şi Boboteaza pe Insula „Sfântul Lazăr” din Veneţia
Arhivă foto
Anul: 2017 » Eveniment: Sfânta Liturghie şi vizită arhierească la Forlì » Titlu: 10012.jpg

Anul: 2017

Eveniment: Sfânta Liturghie şi vizită arhierească la Forlì

Titlu: 10012.jpg

Ştiri

Crăciunul şi Boboteaza pe Insula „Sfântul Lazăr” din Veneţia

Crăciunul şi Boboteaza pe Insula „Sfântul Lazăr” din Veneţia

Şi anul acesta, pe insula „Sfântul Lazăr” din Veneţia, celebrările liturgice din perioada Crăciunului au fost deosebit de frumoase. Nu găsesc adjective ca să-mi exprim bucuria: biserica era plină, neîncăpătoare faţă de anul precedent şi ceilalţi ani. Credincioşii au venit din toate oraşele Regiunii Veneto. Aceştia erau de diferite origini: din Orientul Mijlociu, din Armenia, dar, nu lipseau nici italo-armenii şi italienii care iubesc neamul fiilor lui Haik.
La Biserică, Sfânta Liturghie a început la orele 11,00 şi fost oficiată de către părintele Vartabed Elia Kilaghbian, abatele General al Ordinului Armean Mechitarist, asistat de alţi preoţi şi clerici. Era de faţă şi excelenţa Sa Mons. Vartan Kechichian, Arhiepiscop şi Coordinator emerit al Ordinariatului pentru Armenii Catolici din Europa Orientală, din Ordinul călugăresc mehitarist. Mai erau prezenţi şi mulţi confraţi, printre care pr. Vartabed Levon Boghos Zekiyan, profesor universitar la Universitatea din Veneţia şi la Institutul Pontifical Oriental din Roma.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de cor în limba armeană clasică.
După cum se ştie, în Biserică armenească, Naşterea şi Botezul Domnului sunt o sărbătoare unică, cu toate că armeno-catolicii celebrează Sărbătoarea Crăciunului în 25 Decembrie, ca şi catolicii şi ortodocşii care urmează calendarul gregorian, numit şi de „stil nou”.
Două au fost părţile principale ale Slujbei: Sfânta Liturghie Euharistică şi Sfinţirea Apelor, care se celebrează cu mare solemnitate în toate riturile orientale, cu excepţia Siro-Malabarezilor din India.
Dacă parcurgem troparele Sărbătorii, ne dăm seama că acestea în Biserica armeană înalţă o laudă minunată Maicii Domnului, care l-a născut pe „Cel fără de început”, a iubit pe Dumnezeu incompresibil, Creatorul lumii. Maria este o creatură care a fost iluminată, care l-a primit pe „Cel infinit de Mare”, devenit, din dragostea faţă de noi, un prunc.
A doua parte a ceremoniei a fost Sfinţirea apelor, în timpul căreia s-a retrăit Botezul Domnului în apele râului Iordan. În această parte a slujbei s-au citit atât prorociile cât şi troparele unde se subliniază coborârea Domnului şi acţiunea desăvârşită de către Sf. Ioan Botezătorul, inel de legătură dintre Vechiul şi Noul Legământ.
Momentul emoţionant a fost imnul cântat după glasul 7:
<<Lumină din lumină, de la Tatăl ai fost trimis şi Te-ai întrupat de Sfânta Fecioară, ca să-l reînnoieşti din nou pe Adam care era corupt. Tu, Dumnezeu, ai apărut pe pământ, ai umblat împreună cu omul şi ai mântuit universul din blestemul lui Adam>>.
Nişte picături din Sfântul Mir au fost vărsate în apă, crucea a fost scufundată iar în timpul acestor gesturi se cânta:
<<Binecuvântată să fie această apă prin semnul Sfintei Cruci şi Sfintei Evangheliei şi Harului acestei zile, în numele Tatălui şi al Fiului şi al Spiritului Sfânt, acum şi în pururea şi în vecii vecilor. Amin. Alleluia, Alleluia, Alleluia>>.
Cu sfinţirea apei s-a desăvârşit o sfinţire cosmică.
Boboteaza a fost într-adevăr o zi plină de lumină. Aşa cum Botezul este o sărbătoare a luminii, în biserica bizantină, cel botezat este şi „cel nou iluminat”. Conform Evangheliei, Isus însuşi este lumină: Sf. Ioan Evanghelistul şi Teologul ne spune despre Sf. Ioan Botezătorul: „Nu el era lumina, ci trebuia să dea mărturie despre lumină” (Ioan 1,7), iar despre Isus: „În El se afla viaţa, iar viaţa era lumina oamenilor” (Ioan 1,4).
Hristos, deci s-a născut ca se ne aducă lumina cea adevărată, căci El era, este şi va fi lumină şi a acceptat să fie botezat ca un păcătos, ca să ne arate nouă umilinţa şi faptul că harul vine numai din Cer, de la Dumnezeu.
Ziuă frumoasă, aşadar, în acest colţ al Armeniei, mărgăritar pus în coroana frumoasă a Reginei Adriaticului, Veneţia. Cel de Sus ne a dat o zi splendidă: am avut cerul senin şi o lumină vie, poate mai frumoasă decât lumina primăverii, o lumină terestră ca se ne gândim la Cea de sus.
A fost ziua în care i-am revăzut pe cei pe care nu putem întâlni în fiecare zi, căci viaţa noastră zbuciumată ne împiedică mereu să rămânem cu cei pe care-i iubim sau să ne împărtăşim cu aceştia bucuriile şi suferinţele noastre.
Mulţi armeni, dintre cei care se află în Regiunea Veneto, au venit aici ca să dovedească că mai sunt armeni care se roagă şi cântă, aşa cum s-au rugat şi au cântat strămoşii lor, în zone care au fost năvălite şi umplute de străini de Ţară, de Biserică, de Creştinism.
Naşul Botezului Domnului, anul acesta, a fost domnul dr. Gregorio Suren Zovighian, ca profesie dentist, excelent cunoscător al limbii şi istorii armene. El are şi rădăcini armeno-române: bunicii lui din partea mamei au locuit din 1923 până la moartea lor în România şi sunt înmormântaţi în cimitirul armenesc din Bucureşti, iar mama lui a locuit în România până în anul 1938. Recent doctorul Zovighian a vizitat România.
Când am fost pentru primă oară în România, dânsul şi răposatul său tată m-au ajutat să întru în legătură cu armenii din Capitală.
          
Articol publicat pe site-ul: http://www.araratonline.com
          
Foto: Francesco Marchi
Prof. Giuseppe Munarini

 

Evenimente foto legate de această ştire

Pentru a trimite o ştire, vă rugăm să folosiţi acest  formular.