Română | Italiano
AcasăŞtiri201211 Iunie: Parohia Euclide-Flaminia Roma-Nord în Sărbătoare
Arhivă foto
Anul: 2017 » Eveniment: Sfânta Liturghie şi vizită arhierească la Forlì » Titlu: 10031.jpg

Anul: 2017

Eveniment: Sfânta Liturghie şi vizită arhierească la Forlì

Titlu: 10031.jpg

Ştiri

Parohia Euclide-Flaminia Roma-Nord în Sărbătoare

Parohia Euclide-Flaminia Roma-Nord în Sărbătoare

În duminica din 10 iunie credincioşii din parohia părintelui Serafim s-au organizat pentru o sărbătoare deosebită, cu invitaţi speciali, spectacole folclorice şi o masă festivă.
Programul a început bineînţeles cu Sfinta Liturghie celebretă de către un distins grup de preoţi compus din monsignore Guerino Di Tora, Vescovo ausiliario di Roma şi presidente della Commissione migrazioni della Conferenza episcopale del Lazio, monsignore Pierpaolo Felicolo direttore del Ufficio Migrentes di Roma, părintele Gabriel Buboi, rector al colegiului Pio Romeno din Roma, părintele Vasile Gorzu, părintele Dumitru, împreună cu studenţii teologi cu dirijorul lor Andrei Roman şi preotul paroh Serafim Vescan. De asemenea, ne-au onorat cu prezenţa în timpul slujbei şi festivităţilor ambasadorul României la Vatican, domnul Bogdan Tătaru Cazaban, domnul Eugen Terteleac, preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia, Emanuele Latagliata, fondator şi director Romit TV, prima telviziune din Italia dedicată românilor.
Distinşii oaspeţi au ţinut să adreseze un mesaj credincioşilor prezenţi, astfel, în predica sa, vescovo Guerino Di Tora, pornid de la tema Liturghiei - părăsirea celor lumeşti şi urmarea lui Hristos - a făcut o paralelă între condiţia emigranţilor români din Italia şi cea a credinciosului care îl urmează pe Isus oriunde îl poartă destinul; Excelenţa Sa ne îndeamnă să păstrăm credinţa primită de la parinţii noştri şi să o transmitem mai departe noii generaţii.
După predica episcopului, părintele Serafim a ţinut să îl informeze despre câteva aspecte ale parohiei:
Se simte spiritul de comunitate familială, de într-ajutorare reciprocă;
Spiritul de rugăciune comunitară, când la un moment sau două trei din zi încearcă să-şi înalţe minţile şi inimile în rugăciune şi pentru comunitatea întreagă a bisericii.
Al treilea aspect fiind milostenia, credincioşii încearcă mereu să ajute săracii şi alţii aflaţi în dificultăţi cu familia sau cu locul de muncă. După cuvintele Sfintei Maria Giuseppe Rosello care zicea: ''Aş vrea să am braţele atât de lungi să îmbtrăţişez toată lumea şi să fac la toţi bine''.
Monsignore Pierpaolo Felicolo, acelaşi care organizează în fiecare an la Roma Sărbătoarea Popoarelor, a vorbit despre prietenia marcată de credinţa creştină dintre credincioşii români şi cei italieni, şi a adresat invitaţia de a ne ruga împreună de câte ori avem ocazia.
Şi părintele Gabriel Buboi a ţinut să adreseze câteva cuvinte legate de greutăţile întâmpinate de români în Italia şi înţelepciunea de a le depăşi, înţelepciune izvorâtă din credinţa creştină.
Părintele Serafim, parohul nostru, după Sfânta Liturghie a mulţumit oaspeţilor şi le-a oferit cîte o icoană, Episcopului o icoană cu Sfânta Treime, monsignorului Felicolo precum şi ambasadorului de la Santa Sede care a precizat ca o va păstra în camera sa personală. După slujbă ambasadorul s-a întreţinut cu diferite persoane discutând dificultăţile românilor în Italia.
După încheierea discursurilor, a urmat programul artistic în sala de spectacole al Instituto delle Suore di Santa Maria Giuseppa Rossello. Părintele Serafim a prezentat pentru prima dată şi programul artistic. A încercat în câteva fraze să facă o legătură a poetului Mihai Eminescu cu Blajul, întrucât programul copiilor a fost despre viaţa lui Eminescu
Părintele a spus: '' La vârsta unora din aceşti copii, şi Eminescu la vârsta de 16 ani a făcut o călătorie lungă de aproape 1000 de kilometri pentru a ajunge la Blaj, marele oraş al luminilor, fiind întâmpinat şi aclamat ca un geniu. În anul 1866, după moartea lui Aron Pumnul, la Cernăuţi, nimeni dintre colegi nu a ştiut când şi unde a plecat Eminescu dar vestea se duse că se află în Transilvania. Trecând popasul de la Târgu Mureş întâlneşte o căruţă cu doi tineri, Ion Cota şi Teodor Cojocaru, seminarişti, care îl iau cu ei şi într-o cameră a seminarului rămâne mult timp mâncând din mâncarea Seminarului greco-catolic.
Eminescu afirmă că este mânat de dorul fierbinte de a vedea Blajul de unde a răsărit Soarele românismului, iar când ajunge pe vârful Hulei de unde se vede Blajul, poetul strigă: ''Te salut din inimă, Roma mică, îţi mulţumesc Dumnezeule că m-ai ajutat să o pot vedea!...''
Este limpede crezul şi omagiul adus în memoria corifeilor Şcolii Ardelene. Aceasta este o intrare triumfală în cetatea luminilor din Ardeal. Vestea între copii şi tineri s-a dus repede încât pe toate străzile se auzea: '' E aici Eminescu, e aici Eminescu!''
De la Blaj se duce la Alba-Iulia, Sibiu, de unde obţine certificatul de clasa a III-a gimnaziu (astăzi clasa a IX-a) de la gimnaziul catolic unde era seminarist la drept fratele său Nicolae.
În 18698 Iosif Vulcan di Oradea i-a publicat prima poezie, dar l-a şi ''românizat'' semnândul Eminescu şi nu Eminovici, şi cu acest nume a intrat în istorie''. Cu aceste cuvinte părintele Serafim a zis că eminescu este viu, este în inimile noastre a tuturor, este aici în Roma mare, Cetatea Eternă.
Primii artişti care au evoluat pe scenă au fost copii conduşi de doamna profesoară Ileana Luduşan, care predă un curs de ''Limbă şi civilizaţie românească'' pentru copii de origine română din Lazio. Micuţii au cântat Oda Bucuriei, au recitat o serie de poezii de Mihai Eminescu, au prezentat dansurile Alunelul şi Fetele de la Căpâlna, iar la sfârşit au interpretat o scenetă inspirată de poemul ''Muma lui Ştefan cel Mare'' de Dimitrie Bolintineanu.
A urmat ansamblul folcloric din Republica Moldova, Arţăraş din Rîşcani cu un buchet de melodii populare din zonă, după care ansamblul de dansuri populare condus de maestrul coregraf Ioan Florea din zona Braşovului a prezentat o suită de dansuri (Brâu de Făgăraş, Suidă de Bran (Breaza), Fecioreasca fetelor de la Crihalma, Suită de Comana, jud. Braşov). Alternativ cu dansurile, câteva enoriaşe ale comunităţii noastre au interpretat câte un cântec din zona pe care o reprezintă fiecare, astfel: Maria din Dej – Cine pleacă prin străini, Maria din Neamţ – Floare albă din grădină, Maria din Satu Mare, Bixad – Bate vântul dorului, Mariana Crăciun – M-am născut între Carpaţi, Malvina – Numai cântecul ne leagă, Elena din Bacău a recitat poezia Ce-ţi doresc eu ţie dulce Românie de Mihai Eminescu.
După acestea s-a dansat o horă în curtea interioară iar parintele Serafim a oferit un interviu pentru Romit TV.
Seria evenimentelor s-a încheiat cu o agapă frăţească, toată lumea care a participat la serbări fiind invitată în sala de mese a institutului pentru a lua prânzul, unde voia bună şi cântecele au continuat.
După prânz, preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia a adresat câteva cuvinte celor prezenţi prin care a făcut un apel la solidaritate şi cooperare între români şi a atras atenţia asupra fenomenului lăsării copiilor în grija rudelor de către părinţii veniţi la muncă în Italia.
Alexandru Ababei

 

Evenimente foto legate de această ştire

Pentru a trimite o ştire, vă rugăm să folosiţi acest  formular.