Română | Italiano
AcasăŞtiri20137 Februarie: Excelenţa sa, ambasadorul României la Sf. Scaun, Bogdan Tataru Cazaban, la ...
Arhivă foto
Anul: 2017 » Eveniment: Puterea comuniunii şi a iubirii dintre oameni - pomenirea celor răposaţi în Parohia din Mestre » Titlu: 10004.jpg

Anul: 2017

Eveniment: Puterea comuniunii şi a iubirii dintre oameni - pomenirea celor răposaţi în Parohia din Mestre

Titlu: 10004.jpg

Ştiri

Excelenţa sa, ambasadorul României la Sf. Scaun, Bogdan Tataru Cazaban, la Sărbătoarea Naţională în Parohia Flaminia-Euclide, Roma Nord

Excelenţa sa, ambasadorul României la Sf. Scaun, Bogdan Tataru Cazaban, la Sărbătoarea Naţională în Parohia Flaminia-Euclide, Roma Nord

La data de 3 februarie 2013, comunitatea românească din Roma Nord - care în toate duminicile se reuneşte la Sfânta Liturghie în Flaminia-Euclide, a participat numeroasă şi în această dimineaţă de iarnă la programul organizat de parohie, având reprezentanţi atât de dincoace cât şi de dincolo de Prut, mulţi dintre ei fiind îmbrăcaţi în frumoase costume naţionale.
Şi cum nimic nu e rău dacă începe cu Dumnezeu, pilonul central al zilei l-a constituit Binecuvântarea Tatăl Ceresc prin Sfânta Liturghie celebrată de către Părintele Vasile GORZO împreună, bineînţeles, cu Părintele Paroh Serafim VESCAN Iulian, astfel încât la sfârşitul acesteia până şi vremea se îndreptase, deşi prognozele indicau ploaie pentru acea zi.
Predica Părintelui Vasile GORZO a fost una foarte densă, dar în acelaşi timp plină de semnificaţii şi pe înţelesul tuturor. Părintele Vasile a început prin a face referire la marea sărbătoare din ziua precedentă, şi anume Întâmpinarea Domnului Nostru Isus Hristos în Templu. Precum Isus s-a prezentat în casa Tatălui Său, tot aşa şi românii îşi aduc în faţa lui Dumnezeu dorinţa fierbinte ca unirea lor să dureze în veac şi nimeni şi nimic să nu o poata vreodată zdruncina. Părintele a prezentat apoi şi frumoasa pildă a vameşului Zaheu. Vameşii, persoane care prin natura muncii lor făceau multe nedreptăţi, erau consideraţi de popor ca fiind mari păcătoşi. Zaheu reprezintă însă modelul întoarcerii la Dumnezeu. Cerându-i lui Isus să rămână în casa sa, el a promis în schimb întoarcerea sa cu 180 de grade. Predica integrală va fi reprodusă în revista parohiei.
După Liturghie a urmat o Agapă la care a participat pentru prima oară şi parohul bisericii San Valentino al Villaggio Olimpico, don Maurizio MODUGNO, împreună cu cei doi colaboratori ai săi, preoţi-studenţi din Paraguay, don Stefano şi don Aldo. Au participat de asemenea şi alţi oaspeţi de onoare, dintre care îi amintim cu plăcere pe Ambasadorul României la Sfântul Scaun, Excelenţa Sa domnul Bogdan TĂTARU CAZABAN, împreună cu soţia.
Dupa rugăciunea parastaselor şi prânz a urmat un program cultural-artistic, cuprinzând mai multe momente. La început, un grup de copii condus de către doamna Ileana LUDUŞAN din Târgu-Mureş, profesoară de limba română, angajată de Ambasada României, cu un program artistic cu poezii scrise de Eminescu. A urmat apoi intervenţia părintelui Serafim cu ocazia împlinirii a 154 de ani de la Unirea Principatelor Române.
„Unirea Principatelor Române sau Mica Unire, explica domnia sa, a reprezentat unificarea în 24 ianuarie 1859 a Moldovei cu Ţara Românească. Unirea a însemnat împlinirea visului românilor, idealul care i-a însufleţit pe revoluţionarii paşoptişti: Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Dimitrie Bolintineanu şi Vasile Alecsandri, cel care a scris „Hora Unirii”, imnul mişcării naţionale ce a unit cele două principate.
La Congresul de pace de la Paris din 1856, reunit după războiul Crimeii în care Turcia a învins Rusia, marile puteri au luat în discuţie problema unirii principatelor române. Poziţii pro au avut Franţa, Rusia, Prusia, Sardinia şi Piemontul, contrare fiind Turcia, Austria şi Anglia. Prin Tratatul de pace semnat în urma Congresului din 1856 s-a stabilit ca cele două ţări româneşti să iasă de sub influenţa Rusiei, rămânând sub suzeranitatea Turciei, iar sudul Basarabiei să reintre în componenţa Moldovei.
Au fost create adunările ad-hoc, unde, pentru prima dată, ţărănimea îşi trimitea şi ea aleşii săi. În Rezoluţiile Adunărilor ad-hoc se cerea, printre altele, Unirea într-un singur stat, respectarea drepturilor, autonomiei şi neutralităţii acestui stat şi o Adunare Obştească care să reprezinte interesele naţiunii.
Prin Convenţia semnată în urma Conferinţei de la Paris din 1858, cele două ţări primeau numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti.
În 5 ianuarie 1859, la Iaşi a fost ales ca domn al Moldovei Alexandru Ioan Cuza, urmând ca la data de 24 ianuarie să fie ales şi la Bucureşti ca domn al Ţării Româneşti, zi în care Mihail Kogălniceanu i s-a adresat domnitorului astfel: „Alegându-te pe tine domn în ţara noastră am voit să arătăm lumii ceea ce toată ţara voieşte: la legi noi, om nou... Fii dar omul epocii... fă ca legea să fie tare, iar tu, Măria Ta, ca Domn, fii bun, fii blând, fii blând mai ales pentru acei pentru care mai toţi Domnii trecuţi au fost nepăsători şi răi.”.
După alegerea sa, Cuza a început să aplice o serie de reforme: unifică armata, înfiinţează prima agenţie diplomatică română, creează judecătoriile săteşti, adoptă primul Cod Civil şi Penal, fondează Universităţi în Bucureşti şi Iaşi etc.. Cea mai importantă realizare a sa rămâne însă legea rurală din 1864 care, prin secularizarea averilor mănăstirilor ortodoxe şi împroprietărirea a circa 500.000 de ţărani cu aproximativ 2.000.000 de hectare de pământ, a rupt legăturile cu societatea feudală. A întâmpinat însă o opoziţie acerbă din partea marilor proprietari de pământ şi a înaltului cler ortodox, care-şi vedeau pierdute întinsele moşii. Prin îmbunătăţirile pe care le aduce în toate domeniile de activitate, Cuza realizează apropierea de occident.
În urma măsurilor sale radicale însă, prin lovitura de stat din 1866, domnitorul este forţat să abdice de asocierea politică de moment dintre conservatori şi liberali, numită ulterior Monstruoasa Coaliţie. Este dus la Palatul Cotroceni şi apoi obligat să părăsească ţara. Cuza s-a stins din viaţă la 15 mai 1873 în oraşul Heidelberg din Germania şi a fost înmormântat iniţial la Biserica Domnească de lângă Palatul Domnesc de la Ruginoasa, iar apoi mutat la Biserica Trei Ierarhi din Iaşi.
Propus ca domnitor a fost întâi prinţul Filip de Flandra, din casa domnitoare belgiană, dar acesta nu a acceptat coroana. La 10 mai 1866, prinţul german Carol Hohenzollern a acceptat să devină domn şi astfel se instaurează monarhia în România până în 1947.
În aprilie 1866 a avut loc la Iaşi o demonstraţie separatistă prin care circa 500 de persoane în frunte cu Mitropolitul au cerut anularea unirii Moldovei cu Ţara Românească, mişcare lichidată cu brutalitate de forţele de ordine.
Venirea pe tron a domnitorului Carol I a făcut ca actul din 1859 să devină ireversibil, iar prin Constituţia de la 1 iulie 1866, Principatele Unite încep să se numească oficial România.
Putem spune că sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza s-a născut România modernă şi s-au creat condiţiile desăvârşirii unităţii poporului român prin Marea Unire din 1918”, a conclus părintele paroh.
Ne-a delectat apoi un grup copii şi adulţi din Republica Moldova, care lucrează în Italia, cu un program de cântece şi poezii legate de acest eveniment. Dintre aceştia îi amintim pe doamna Tatiana CIOBANU, reprezentanta Departamentului Cultural din Ambasada Republicii Moldova şi pe domnul Vitalie, care ne-a mângâiat sufletele cu cântecele sale din fluier.
Nelipsit, grupul parohiei noastre a continuat cu dansuri populare şi cântece patriotice: „Noi suntem ai României”, „A sosit ziua dreptăţii”, „Doamne, ocroteşte-i pe români!”, „Hai să-ntindem hora mare!” şi altele.
Programul cultural-artistic s-a încheiat apoi cu intonarea Horei Unirii, moment în care toată lumea, în frunte cu domnul ambasador şi soţia sa, s-a prins de mână într-un spirit unanim de frăţie şi bucurie.
Am constatat cu onoare că şi de această dată domnul Ambasador Bogdan TĂTARU CAZABAN – Excelenţa Sa fiind deja la a patra vizită în parohia noastră – a acceptat dialogurile personale cu credincioşii, a răspuns cu deosebită amabilitate cererilor acestora şi nu ne-a părăsit înainte de a ne felicita pentru spectacol şi de a ne mulţumi pentru invitaţia făcută, promiţându-ne totodată că o va onora cu bucurie şi în viitor.
Părintele Serafim a anunţat la sfârşit că următoarea sărbătoare va avea loc la data de 10 martie, cu ocazia Zilei Internaţionale a Femeii, când, la fel, după Sfânta Liturghie, se va desfăşura din nou un program artistic. De asemenea, Părintele Paroh a reamintit şi data următorului pelerinaj naţional al românilor din Italia de la Padova, şi anume 17 martie, toţi cei care doresc să participe fiind invitaţi să se înscrie.
Ana STĂNILĂ

 

Evenimente foto legate de această ştire

Pentru a trimite o ştire, vă rugăm să folosiţi acest  formular.