Română | Italiano
AcasăŞtiri20131 Mai: Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor
Arhivă foto
Anul: 2017 » Eveniment: Liturghie greco-catolică solemnă la Oderzo » Titlu: 9671.jpg

Anul: 2017

Eveniment: Liturghie greco-catolică solemnă la Oderzo

Titlu: 9671.jpg

Ştiri

Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor

Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor

Săptămâna Mare este cea mai specială săptămână din Anul liturgic şi bisericesc. Fiecare zi are o însemnătate foarte bogată pentru viaţa spirituală a fiecărui creştin, comemorând momente importante din Viaţa, Patima, Moartea şi Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. Dacă pe parcursul Postului Mare sunt importante Duminicile care dau rânduială celor 40 de zile ale Păresimilor, în Săptămâna Mare, ca o sinteză a celor 40 de zile, fiecare zi ne pregăteşte intens spre Lumina Învierii şi spre Săptămâna Luminată.
Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, de la Sâmbăta lui Lazăr până în Ziua de Paşti. În această săptămână se fac slujbe bisericeşti pentru pomenirea ultimelor zile ale lui Hristos pe pământ înainte de răstignirea şi Învierea Sa.
Slujbele Utreniei din Săptămâna Mare se săvârşesc seara, sub formă de Denie, conform obiceiului străvechi potrivit căruia ziua începe la apusul soarelui şi se termină la apusul zilei următoare. Deci, prin Denie (cuvânt pe care cu siguranţă astăzi tinerii nu-l mai pricep imediat) se înţelege slujba Utreniei făcută seara aşa cum se face în cadrul privegherilor, adică slujba Utreniei, slujba de dimineaţă se mută la vremea serii, după ce se sfârşeşte rânduiala Vecerniei.
Denia de luni seara aminteşte Pilda celor zece fecioare. Acestea trebuiau să îl aştepte pe mire cu candelele aprinse. Doar cinci au fost prevăzătoare şi şi-au luat untdelemn. În momentul în care mirele a venit, doar fecioarele care aveau candelele aprinse au intrat în camera de nuntă. Prin aceasta, Mântuitorul ne avertizează că, pentru a ne mântui, trebuie să fim permanent pregătiţi pentru ziua judecăţii.
Denia de marţi seară (Utrenia Miercurii Sfintelor Patimi) – Biserica ne aminteşte de femeia păcătoasă care a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir de mare preţ picioarele Mântuitorului, fapt petrecut cu puţin timp înainte de Patimi. Gestul său simbolizează căinţa şi îndreptarea.
Denia de miercuri seară (Utrenia zilei de Joi a Sfintelor Patimi) este închinată a patru evenimente:
•          Spălarea picioarelor Apostolilor
•          Cina cea de taină
•          Rugăciunea din Grădina Ghetsimani
•          Vânzarea Domnului.
Deniile din Joia şi Vinerea Patimilor au o rânduială mai dezvoltată, cuprinzând rituri şi cântări în legătură cu Patimile Domnului.
Denia de Joi seară (Utrenia Vinerii Sfintelor Patimi) numită şi „Slujba Înfricoşătoarelor Patimi”, cuprinde douăsprezece fragmente din Sfânta Evanghelie în care sunt rememorate Patimile Domnului. După cea de-a cincea Evanghelie, preotul scoate din altar, în mijlocul bisericii, Sfânta Cruce. Acest ritual, în care preotul poartă în spate Crucea, aminteşte şi simbolizează purtarea Crucii de către Mântuitorul, de la locul judecăţii la Golgota, înainte de răstignire.
Vinerea din Săptămâna Patimilor, în cadrul Vecerniei, va avea loc procesiunea scoaterii Sfântului Epitaf din Sfântul Altar. Sfântul Epitaf este o icoană ce înfăţişează punerea în mormânt a Domnului. Este scoasă în procesiune în Vinerea cea Mare şi aşezată pe masă, în mijlocul bisericii, şi simbolizează Trupul mort al Domnului, iar masa, mormântul Mântuitorului. Prohodirea Epitafului şi procesiunea cu trupul Domnului sunt o reprezentare simbolică a îngropării lui Hristos.
Denia de Vineri seară (Utrenia Sâmbetei celei Mari) este slujba înmormântării Domnului şi, de aceea, are un caracter profund funebru. Prohodul Domnului este cântat de către preot şi credincioşi, adunaţi în jurul Sfântului Epitaf din mijlocul bisericii. După cântarea Prohodului este înconjurată biserica de către cler şi credincioşi, cu Sfântul Epitaf. Acest ritual simbolizează ducerea la groapă şi înmormântarea trupului Domnului. Un alt moment important este acela al aşezării Sfântului Epitaf pe Sfânta Masă din altar şi citirea lecturilor biblice. Aceste lecturi constituie un indiciu al vechimii slujbei – secolele XI-XII. Denia Prohodului constituie una dintre cele mai impresionante slujbe ale cultului divin, fiind socotită de către unii teologi ca punct culminant al creaţiei liturgice răsăritene.
p. Ioan Mărginean-Cociş

Pentru a trimite o ştire, vă rugăm să folosiţi acest  formular.