Română | Italiano
AcasăŞtiri201416 Februarie: Prezentarea Episcopilor martiri în Parohia Flaminia-Euclide-Roma Nord
Arhivă foto
Anul: 2017 » Eveniment: Sărbătoare în parohia Roma Nord, festivalul ,,Româncuţa în Bucătărie” la a şasea ediţie » Titlu: 9967.jpg

Anul: 2017

Eveniment: Sărbătoare în parohia Roma Nord, festivalul ,,Româncuţa în Bucătărie” la a şasea ediţie

Titlu: 9967.jpg

Ştiri

Prezentarea Episcopilor martiri în Parohia Flaminia-Euclide-Roma Nord

Prezentarea Episcopilor martiri în Parohia Flaminia-Euclide-Roma Nord

Mulţumim bunului Dumnezeu pentru toate darurile cu care ne-a binecuvântat pe noi românii de la Roma mai ales pentru locaşurile de cult religios, unul din ele fiind Capela din via Flaminia unde în fiecare duminică ne îndreptăm paşii pentru a participa la Sfânta Liturghie şi a ne întâlni cu Mântuitorul Isus. Părintele paroh Serafim ne aşteaptă şi ne primeşte pe toţi cu aceeaşi dragoste părintească anunţându-ne că duminică, 16 februarie 2014, va concelebra Sfânta Liturghie cu fraţii săi în Hristos: Pr. Vasile Orghici şi Pr. Vasile Man, vice-rector al Colegiului Pontifical Pio Romeno din Roma şi Postulatorul Cauzei de Beatificare a episcopilor greco-catolici români morţi în faimă de martiriu în timpul prigoanei comuniste din România.
Sfânta Liturghie ne înalţă cu sufletul la cer iar noi suntem bucuroşi că am reuşit încă odată să ne umplem sufletele de binefacerile şi binecuvântarea Sfintei Euharistii. Pr. Vasile Orghici, în predica pe care o rosteşte, ne aminteşte de Evanghelia duminicii şi de Fiul risipitor care, după ce-şi iroseşte toată avuţia, se întoarce la Tatăl său şi este reprimit cu demnitatea de fiu.
Liturghia s-a terminat, corul Parohiei intonează pricesne, în timp ce Pr. Vasile Man ajutat de diaconul Olivian Filip şi de studentul teolog Remus Orian îşi pregătesc materialul pentru a ţine o conferinţă cu Via Crucis a episcopilor greco-catolici români, morţi sub regimul comunist între anii 1948-1970: este vorba despre drumul de jertfă şi de mărturisire de credinţă a P.S. Valeriu Traian Frenţiu, a Card. Iuliu Hossu, P.S. Alexandru Rusu, P.S. Ioan Bălan, P.S. Ioan Suciu, P.S. Vasile Aftenie şi P.S. Tit-Liviu Chinezeu, toţi episcopi greco-catolici care au preferat închisoarea şi moartea decât sa-şi renege credinţa lor.
După ce părintele Postulator face un scurt istoric al Bisericii Române Unite şi a vieţii episcopilor amintiţi mai sus, ne prezintă apoi succint etapele jertfei prin care au trecut aceştia pentru simplul fapt de a nu-şi fi lepădat credinţa în Hristos şi de se menţine fideli Bisericii Catolice şi Sfântului Părinte Papa de la Roma, Capul văzut al Bisericii şi urmaşul Sf. Petru.
Putem aminti că regimul aflat la putere în acei ani era comunist-ateu şi ducea o politică contrară principiilor religiose. În anul 1948 începe prigoana împotriva Bisericii Române Unite care a culminat cu Decretul nr. 358 din 1 decembrie 1948 prin care Biserica Greco-Catolică era scoasă în afara legii şi prin confiscarea bisericilor, mănăstirilor, istitutelor religiose şi a tuturor proprietăţilor ei, unele dintre acestea trecând în proprietatea Bisericii Ortodoxe.
Patrimoniul B.R.U. este confiscat în întregime, activitatea bisericii interzisă, iar conducătorii ei legitimi – episcopii – reduşi la tăcere, arestaţi şi ţinuti iniţial în domiciliu obligatoriu la Dragoslavele, Mănăstirile ortodoxe Curtea de Argeş şi Căldăruşani, apoi închişi în Penitenciarul de la Sighet; însă, cea mai mare comoară a Bisericii o constituie credincioşii ei care, împreună cu preoţii rămaşi liberi, slujesc în clandestinitate ca şi odinioară creştinii din catacombele din Roma antică, punându-şi chiar şi viaţa în pericol.
Episcopii Bisericii Greco-Catolice au fost cu toţii arestaţi, împreună cu majoritatea preoţilor care au refuzat să-şi renege credinţa catolică; odată arestaţi, preoţilor şi episcopilor li se aduc acuzaţii false şi sunt supuşi la umilinţe şi torturi de neimaginat, constrânşi în detenţie la un regim de viaţă alimentar inuman şi fiindu-le refuzat orice ajutor medical. Se sting din viaţă în boli şi mizerie, dar cu certitudinea şi speranţa că lupta lor pentru credinţă nu va fi zadarnică, aşa cum a spus înainte de a muri cardinalul Iuliu Hossu: “Lupta mea s-a sfârşit, a voastră continuă”.
Mulţi dintre episcopii şi preoţii deţinuţi în închisoarea de exterminare de la Sighet după ce au murit au fost îngropaţi pe ascuns în Cimitirul Săracilor şi nu li se cunoaşte nici până astăzi locul exact unde le este mormântul.
Trebuie să menţionăm că episcopii şi mulţi dintre preoţii B.R.U. au fost oameni de o mare cultură nu numai spirituală dar şi intelectuală, având oportunitatea să studieze în Universităţile Teologice de la Roma şi, odată întorşi acasă în comunităţile pe care le păstoreau, au fost profesori în şcoli şi institute pentru ridicarea nivelului intelectual al poporului român din Transilvania şi din Vechiul Regat.
S-a scris mult despre jertfa şi martiriul slujitorilor lui Dumnezeu pentru credinţa lor în Biserica Romei. Toate relatările au la bază mărturiile oculare a celor rămaşi în viaţă care au simţit datoria să facă cunoscut şi altora faptele şi lupta acestor martiri.
Elocvent a fost şi filmatul documentar de azi pe care l-a prezentat Pr. Postulator Vasile Man constând într-o sinteză a drumului parcurs de episcopii greco-catolici, pe drept numit Via Crucis, având rolul de a arăta jertfa lor prin imagini şi mărturii ale celor care au supravieţuit infernului închisorilor comuniste, astfel încât să fie mai bine cunoscută credinţa lor neclintită şi fidelitatea faţă de Biserica Catolică, în vederea recunoaşterii martiriului lor şi ridicarea cât mai curând la cinstea altarelor; prin sacrificiul lor, episcopii şi preoţii greco-catolici au scris cu sânge o pagină memorabilă în istoria B.R.U., a poporului român şi a Bisericii universale.
În concluzie, ierarhii şi credincioşii Bisericii Române Unite de azi nu au dat uitării jertfa şi martiriul înaintaşilor lor şi întreprind toate formalităţile cerute de biserică pentru beatificarea lor, ridicându-i la cinstea altarelor.
Simona Pop

 

Evenimente foto legate de această ştire

Pentru a trimite o ştire, vă rugăm să folosiţi acest  formular.