Română | Italiano
AcasăŞtiri20142 Septembrie: Înfiinţarea eparhiei Sfântul Vasile cel Mare din Bucureşti
Arhivă foto
Anul: 2017 » Eveniment: Prezentarea cărţii Mons. Iuliu Hossu la Oderzo (TV) » Titlu: 9636.jpg

Anul: 2017

Eveniment: Prezentarea cărţii Mons. Iuliu Hossu la Oderzo (TV)

Titlu: 9636.jpg

Ştiri

Înfiinţarea eparhiei Sfântul Vasile cel Mare din Bucureşti

Înfiinţarea eparhiei Sfântul Vasile cel Mare din Bucureşti

Anul trecut pe 31 August, în Bucureşti a avut loc beatificarea mons.lui Vladimir Ghica (1873-1954). Ei bine, aproape la un an de la acel eveniment fericit, pe 30 August, am trăit o zi istorică, am spune, în Capitala României. În ziua următoare Sărbătorii dedicată Sfântului Ioan Botezătorul, în care nu numai Biserica bizantină, ci şi altele, printre care cea latină şi siro-maronită, sarbătoresc Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul, cu două zile înaintea începutului Noului An Bisericesc bizantin în care-i cerem lui Dumnezeu să binecuvânteze noul ciclu liturgic, este înscăunat Episcopul Noii Eparhii închinată Sf. Vasile cel Mare, P.S. Sa Mihai Frăţilă la Bucureşti cu jurisdicţie asupra zonei ce odinioară se definea a fi "Vechiul Regat", care cuprinde astăzi Dobrogea, Tara Românească (Valahia) şi Moldova.
În data de 29 Mai 2014 Prea Fericirea Sa, Card. Lucian Mureşan, a infiinţat, cu consimţământul Sfântului Părinte Francesco, Papa de la Roma, Noua Eparhie a "Sfântului Vasile cel Mare" (sanctus Basilius Bucarestiensis Romenorum), ridicându-l pe P.S. Sa Mihai la rangul de prim Eparh. Cel care era până acum Vicariat pentru aceste teritorii, dependent de Arhidieceza de Blaj, devine acum Eparhie.
Catedrala cea mai mică din lume este Biserica din Strada Polonă, în prezent la numărul 50, foarte dragă Preasfinţitului VAsile Aftenie, primul Episcop auxiliar al Mitropoliei din Blaj la Bucureşti, din 1940 şi primului martir greco-catolic, prieten al Mons.lui Vladimir Ghica.
Se părea că patru figuri s-ar afla, în această zi insorită, deasupra micuţei catedrale dedicată Sfântului Vasile cel Mare: aceea a Sfântului Ioan Botezătorul a cărui tropar răsuna încă, aceea a PS. Vasile Aftenie, aceea a nobilullui, a prietenului săracilor, a celor ultimi, în persoana mons.lui Vladimir Ghica şi, în fine, aceea a ultimului paroh, înaintae sosirii comuniştilor, P.S. Sa Tit Liviu Chinezu (1904-1955), şi el, precum P.S. Sa Vasile Aftenie, martir pentru credinţă.
Datorită bunăvoinţei arhiepiscopului catolic de rit latin Raymund Netzhammer (1862-1945) se obţinuse consensul pentru construirea unei biserici greco-catolice pentru locuitorii din Bucureşti, cu aprobarea Sfântului Părinte Papa Pius al X-lea.
Biserica, ocupată de către comunişti şi dată ortodocşilor, a fost retrocedată, după lungi procese numai în anul 2007 care apoi a cunoscut o serie de restaurări.
Nu pot să uit vremurile în care, fiind tânăr bursier la Bucureşti în anul 1971, treceam cu duioşie prin zona "Str. Polonă", în apropierea Bisericii care nu mai era a noastră, gândindu-mă şi la umilul mormânt al Preasfinţitului Vasile Aftenie, care se deosebea printr-o simplă inscripţie V.A., în cimitirul Belu Catolic.
Pentru a doua oară, anul acesta, Pronia divină m-a condus la Bucureşti: prima dată în Martie am avut ocazia să vizitez o altă parohie din oraş, cea cu hramul Adormirii Maicii Domnului, a cărui paroh este părintele Constantin Oltean, unde am fost primit de P.S. Sa Mihai Frăţilă şi de către ipodiaconul Zamfir Rusu, aici am avut ocazia să mă reculeg în rugăciune în faţa Moaştelor Servului lui Dumnezeu Vasile Aftenie, trecut la cele vşnice în noapte din 9 spre 10 Mai 1950 la Văcăreşti.
În sfărşit am ajuns să ma rog în faţa Episcopului care a trezit în mine mereu atât de multă admiraţie şi emoţie, nu la Cimitirul Belu, ci într-o biserică greco-catolică.
Mulţumită invitaţiei călduroase a Eparhului P.S. Mihai Frăţilă, înscăunat ca primul Episcop al Noii Eparhii, am putut participa la Dumnezeiasca Liturghie prezidenţiată de E. Sa Cardinal Leonardo Sandri, Arhiepiscop titular de Cittanova, Prefect al Congregaţiei pentru Bisericile Orientale şi pontificată de P.F. Sa Cardinal Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice din România, cu Episcopii P.S. Virgil Bercea de Oradea Mare, P.S. Florentin Crihălmeanu de Cluj-Gherla, P.S. Alexandru Mesian de Lugoj, P.S. Vasile Bizău de Maramureş, P.S. Mihai Frăţilă, noul şi primul Eparh al Eparhiei Sf. Vasile cel Mare de Bucureşti (Sanctus Basilius Magnus Bucarestiensis Rumenorum), P.S. Claudiu Lucian Pop, episcop titular de Mariamme, episcop al Curiei arhiepiscopale de Făgăraş şi Alba Iulia la Blaj, cu alţi episcopi de rit bizantin S.E. Mons. Dimitrios Salachas, epsicop titular de Grazianopoli, Exarh apostolic al Exarhatului Apostolic pentru grecii-catolici din Grecia, Mons. Fülöp Kocsis, episcop greco-catolic de Hajdúdorog (cu sediul la Nyíregyháza), ieromonah din Dámóc (Ungaria), S.E. Atanáz Orosz, episcop titular de Panio,Exarh Apostolic al Exarhatului Apostolic pentru catolici de rit bizantin din Ungaria la Miskolc, ieromonah din Dámóc (Ungaria), S.E. Iosafat Moschych CMSAA (de la Congregatio Missionaria Sancti Andreae Apostoli, iuris archieparchialis), auxiliar al lui Ivano-Frankivsk (Stanislaviv) (Ucraina), episcop titular de Pulcheriopolis, S. E. R. Francisco Javier Lozano Sebastian, Arhiepiscop titular de Penafiel, Nunţiu Apostolic în România şi Moldova, S. E. Mons. Ioan Robu, Mitropolit şi Arhiepiscop catolic de rit latin de Bucureşti, Preşedinte CER (Conferinţa Episcopală din România) (2013-2016), S. E. R. Francesco Pio Tamburino OSB, Metropolit şi Arhiepiscop de Foggia-Bovino, membru al Comisiei mixte pentru dialogul catolic-ortodox, S. E. R. György Jakubinyi, Arhiepiscop catolic de rit latin de Alba Iulia şi Administrator Apostolic al Armenilor Catolici din România „ad nutum Sanctae Sedis”, S. E. Petru Gherghel, episcop catolic de rit latin de Iaşi, S.E. Cornel Damian, episcop auxiliar de rit latin de Bucureşti, episcop titular de Iziriana, S.E. mons. Aurel Percă episcop titular de Mauriana, auxiliar romano-catolic de Iaşi.În timpul Sfintel Liturghii arhiereşti au slujit ca diaconi Lucian Lechintan S.J., fost student la ’”Aloisianum”, ce avea reşedinţa la Padova, acum însă se află la Institutul Pontifical Oriental din Roma şi Marian Susa.
Printre numeroşii preoţi slujitori, mi-a atras atenţia prezenţa unor prieteni precum părintele Vasile Alexandru Barbolovici, protopop de Triveneto-Italia, pr. Florian Guţiu, Rector al Seminarului Arhiepiscopal din Blaj, fost paroh la Padova pentru Comunitatea greco-catolică, pr. Vasile Man, Vicerector al Colegiului Pio Romeno din Roma şi Postulator pentru Cauza de Beatificare a servilor lui Dumnezeu a episcopilor români greco-catolici, pr. Silviu Hodiş, Directorul Editurii Galaxia-Gutenberg din Târgu Lăpuş, Rectorul Seminarului teologic Sf. Trei Ierarhi din Oradea, pr. Anton Cioba, însoţit de câţiva preoţi şi studinţi teologi din Oradea, capitala Bihorului, don Vincenzo Lai, părinte spiritual al Colegiului Pio Romeno din Roma.
Au fost de faţă Secretarul de Stat pentru Culte, Domnul Victor Opaschi, care a dat citire unui mesaj din partea Primului MInistru Victor Ponta, Ambasadorul Franţei François Saint Paul, al Argentinei Claudio Perez Paladino, al României pe lângă Sfântul Scaun Bogdan Tătaru-Cazaban, responsabilul programului “Chrétiens Orientaux” al Televiziunii franceze d.l Thomas Wallut, echipa Televiziunii Române TVR II, numeroşi jurnalişti şi alte personalităţi.
Biserica Ortodoxă Română a fost reprezentată de P.S. Sa Ieronim Creţu Sinaitul, episcop titular de Sinaia. Nu au lipsit reprezentanţi ai altor culte, printre care cel al evreilor.
Organizarea impecabilă, prin care s-a avut grijă de oaspeţi, a fost coordonată de părintele Andrei Mărcuş, de ipodiaconul Zamfir Rusu, de ipodiaconul dr. Alexis Dimicev în colaborare cu părintele Antonio Prestipino, stareţ al Mănăstirii catolice de rit latin a Carmelitanilor desculţi din Snagov.
"Poporul lui Dumnezeu al eparhiei Sf. Vasile cel Mare - a reiterat Cardinalul Sandri, care a adus salutul Sfântului Părinte - să fie în stare de relaţii autentice înlăuntrul propriilor familii, la locul de muncă, în contextul social şi civil".
Prea Fericirea Sa Lucian Mureşan, după câteva cuvinte ce mărturiseau bucuria sa, a dorit să afirme în faţa numeroşilor credincioşi veniţi din Bucureşti şi din Transilvania, că este nevoie să-şi ducă Crucea alături de propriul Episcop, ceea ce le va permite să atingă bucuria lui Cristos cel Înviat. P.S. Sa Mihai a primit din partea Card. Lucian bastonul pastoral, mantaua episcopală şi mandatul scris.
Prea Sfinţia sa Mihai a adresat cuvinte de mulţumire lui Dumnezeu, a salutat pe cei prezenţi şi a consacrat Noua Eparhie Preasfintei Fecioare Maria.
După amiază, au fost prezentate trei cărţi: o bibliografie critică despre Episcopul Vasile Aftenie (Drumul unui martir), lucrare a lui Alexis Dimicev, de fapt teza sa de doctorat), o carte despre catedrală, Catedrala, o istorie de har, imbogăţită cu ilistraţii şi o carte a eepiscopului Claudiu Lucian Pop care pune împreună mai multe omelii ale Anului liturgic. "Reîntoarcerea la vestea cea bună. Mici răsfrângeri ale unei mari lumini".
În ziua următoare. P.S. Virgil a celebrat în biserica neîncăpătoare din strada Polonă, căntările liturgice au fost date de seminariştii din Oradea prezenţi aici, în timp ce S.E. Card. Sandri şi numeroşi episcopi au celebrat în catedrala de rit latin Sfântul Iosif sfânta Liturghie solemnă la un an de la beatificarea mons. lui Vladimir Ghica.
Aceste zile petrecute la Bucureşti vor rămâne de neuitat pentru întâlnirea cu dieriţi Ierarhi, preoţi şi prieteni, spre exemplu ing. Emanuel Cosmivici, bun colaborator al pr. Vasile Man, dr. Alexis Dimicev, prof. George Cipăianu, d.l Mircea Dunca-Moisin, d.na Maria Dunca Moisin, d.na Ioana Viviana, diaconul Luchian Lechintean, pr. Andrei Mărcuş, pr. Felician Fischer, pr. Eduard Roman din Oradea şi mulţi alţii.
Fie ca Domnul, prin mijlocirea Maicii Preasfinte, să-l însoţească pe episcopul P.S. Mihai şi pe credincioşii Noii Eparhii pe calea pe care au început-o, în Lumina lui Cristos, singurul nostru Mântuitor, credincioşii să fie pietre vii ale Bisericii.
Trad. p. Ioan Mărginean-Cociş
prof. Giuseppe Munarini

Pentru a trimite o ştire, vă rugăm să folosiţi acest  formular.