Ştiri

În data de 6 februarie 2016 am participat la întâlnirea comunităţilor de emigranţi din cadrul diecezei de Treviso, cu câte doi reprezentanţi din fiecare comunitate (greco-catolica română, greco-catolică ucraineană, africană francofonă, braziliană, nigeriană, poloneză, filipineză).

La această întâlnire s-a vorbit despre Anul sfânt dedicat Jubileului milostivirii în care ne aflăm, cum trăim această misiune a iubirii Tatălui faţă de Fiul, care ne revelează misterul dragostei divine în deplinătatea sa. Această dragoste este vizibilă şi tangibilă în toată viaţa lui Hristos. Persoana Domnului nostru Isus nu este altceva decât dragoste, o dragoste ce se dăruieşte gratuit. Dragostea pe care ne-o prezintă persoana lui Isus se reflectă mai ales în relaţia directă cu păcătoşii, persoanele singure, excluse, bolnave şi suferinde, dar nu numai, totate acestea sunt semne ale milostivirii faţă de noi toţi.

S-a mai discutat despre legătura indestructibilă între iertare şi acordarea iertării pornind de la pilda iertării din Mt. 18,14-17; 21-35; că omul doreşte să fie iertat nelimitat, dar să ierte cu măsură. Dumnezeu trebuie să fie modelul nostru. Pilda ne arata uratenia ucenicului care nu vrea sa ierte datoria mult mai mica a aproapelui sau. Cine nu iartă va ajunge la judecata lui Dumnezeu.

Prin urmare iertarea lui Dumnezeu depinde de cât iertăm şi noi la rândul nostru: ne amintim de rugăciunea domnească “Tatăl nostru” şi puterea de a ierta vine numai prin rugăciune. Ce frumos este în Biserică şi în societate, dacă ne iertăm unii pe alţii!

S-au mai schimbat idei vorbind şi despre prezenţa refugiatilor din oraşul Treviso, dar şi din Europa la modalitatea în care trebuie să ne raportam faţă de aceste persoane disperate şi ce soluţii să găsim împreună pentru a reuşi o rezolvare la o situaţie atât de delicată şi urgentă astăzi în lume .

Credem că Bunul Dumnezeu şi Iubitor de oameni, Răbdător, o să ne ajute în tot ceea ce facem, acolo unde suntem, iar noi să-I răspundem cu mulţumire.