Română | Italiano
AcasăŞtiri201721 Octombrie: Industria şi lucrul în societatea actuală
Arhivă foto
Anul: 2017 » Eveniment: Sfânta Liturghie şi vizită arhierească la Forlì » Titlu: 10031.jpg

Anul: 2017

Eveniment: Sfânta Liturghie şi vizită arhierească la Forlì

Titlu: 10031.jpg

Ştiri

Industria şi lucrul în societatea actuală

Industria şi lucrul în societatea actuală

Joi, 19 octombrie 2017, Universitatea Pontificală din Lateran din Roma, în colaborare cu Institutul Pastoral „Redemptor hominis”, Fundaţia de etică şi economie, Fundaţia „Tarantelli” şi Oficiul pentru Pastoraţia Socială din dieceza de Roma, a organizat o întâlnire de discuţii şi o ulterioară masă rotundă.
Giuliano Poletti, Ministrul Muncii şi a Politicilor Sociale a fost, de asemenea, prezent printre relatori.
Ministrul a reiterat în prezentarea sa nevoia de a regândi structura actuală a muncii: «Categoriile clasice nu mai funcţionează. O nouă paradigmă este necesară». «Un ciocan poate să bată un cui sau să zdrobească un deget. Responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă este a noastră».
În faţa provocărilor din aşa-numita «a patra revoluţie industrială» - economia financiară şi tehnologia digitală şi robotică - «impune o reorganizare a muncii». În ideea ministrului nu există «destine imposibil de evitat», dar «raţiunea trebuie să ghideze şi sa guverneze alegerile şi schimbările» cu «obiectivul de îmbunătăţire a condiţiei umane.
Regula generală trebuie să fie calitatea vieţii şi demnitatea oamenilor, nu maximizarea profitului». Problema actuală a muncii necesită o schimbare etică a paradigmei şi a reorganizării culturale.
Pentru Poletti, în mod reiterat «categoriile clasice nu mai funcţionează»: Avem nevoie de un nou regulament de muncă, cu legi, «puţine şi clare» care stabilesc principiile şi regulile generale şi o reorganizare cu noi forme de participare, pentru o «dezvoltare a unei noi paradigme».
Printre noile «instrumente» sugerate de ministru, ar fi: «participarea muncitorilor la viaţa întreprinderii, în termeni de guvernare şi profitabilitate». Rămîn ca «factori decisivi de dezvoltare, ştiinţa şi cunoştinţele, precum şi formarea permanenta. Suntem într-o fază de sufocare, cu schimbări rapide. Întreprinderile care investesc în innovare se dezvoltă; care nu investesc sunt obligate să închidă.
Într-o lume în continuă şi rapidă schimbare, şi capacitatea noastră de a interpreta şi de a reacţiona trebuie să fie rapidă».
Chiar şi pentru Luciano Pero, profesor la Şcoala de Management al Politecnici din Milano, criza locurilor de muncă este cauzată în primul rând de dimensiunea etică, adică, «prin lipsa de conversie», şi nu din industria de automatizare, care «creşte productivitatea şi exporturile, neavând un efect asupra ocupării forţei de muncă» . Companiile competitive sunt acelea care se concentrează pe coresponsabilitatea, adică pe responsabilitatea comună, «cu participarea directă a muncitorilor şi a investiţiilor în innovare»; în ceea ce priveşte reducerea costurilor, salariilor şi a ocupării forţei de muncă, trebui să acţioneze sindicatele şi politica, pentru a promova o nouă cultură de management şi noi forme de participare în întreprindere». Viziunea «strategică» este «proiectarea, care trebuie realizată în comun şi în colaborare între întreprinzători, muncitori, sindicate şi utilizatori».
Juristul pentru muncă Pasquale Passalacqua, profesor la Lateran, a subliniat importanţa şi respectul pentru muncitor : «angajatorul a devenit de multe ori impalpabil, iar angajatul nu ştie unde să se adreseze pentru protecţia drepturilor sale», «Sindicatul trebuie să fie reformat», « pentru aş relua funcţia sa de mediator între lucrător şi întreprindere». Cu privire la această chestiune a reformei sindicatului a intervenit şi Giuslavorista Ciro Cafiero. «Dacă munca este în afara companiei, chiar şi Sindicatul iese din companie», e nevoie să asigurăm «un minim salarial şi drepturile» pentru «noii muncitori». Urgenţa, este de a repune persoana umană în centrul politicilor de muncă. „Cooperarea umană robot trebuie să fie regândit în lumina doctrinei sociale a Bisericii, de a promova demnitatea persoanei umane şi a calităţii vieţii", a concluzionat Gianni Manzone, profesor de teologie morală economică la Universitatea „Lateranensis”.
P. Vasile Orghici

Pentru a trimite o ştire, vă rugăm să folosiţi acest  formular.