Română | Italiano
AcasăŞtiri201719 Decembrie: Lumina vindecătoare a untdelemnului sfinţit
Arhivă foto
Anul: 2018 » Eveniment: Evenimente la începutul anului pastoral » Titlu: 10939.jpg

Anul: 2018

Eveniment: Evenimente la începutul anului pastoral

Titlu: 10939.jpg

Ştiri

Lumina vindecătoare a untdelemnului sfinţit

Lumina vindecătoare a untdelemnului sfinţit

„Voi, care simţiţi în mod deosebit povara crucii, voi care plângeţi, voi suferinzii necunoscuţi, fraţii lui Cristos în suferinţă, aveţi curaj: voi veţi fi primii care vor avea parte de Împărăţia lui Dumnezeu, patria speranţei, a fericirii şi a vieţii!” (Învăţăturile Conciliului Vatican II)
Duminică, 17 decembrie, în Parohia “Izvorul Tămăduirii” din Cesena, după Sfânta Liturghie, a fost oficiat Sacramentul Sfântului Maslu de către pr. Ioan Feier de la Mirandola, pr. Aron Coroian de la Ravenna, pr. Cristian Coste de la Rimini şi pr. paroh Mihai David.
În epistola Sfântului Apostol Iacob, capitolul 5, versetul 14 sunt scrise următoarele: „Este vreunul printre voi bolnav? Să cheme pe prezbiterii Bisericii, şi să se roage pentru el, după ce-l vor unge cu untdelemn în Numele Domnului. Rugăciunea făcută cu credinţă va mântui pe cel bolnav, şi Domnul îl va însănătoşi”.
Termenul ,,Maslu" provine din limba slavă şi înseamnă untdelemn, materia prin care se administrează această lucrare sfinţitoare fiind untdelemnul sfinţit de regulă de şapte preoţi. Taina şi slujba respectivă poartă denumiri deosebite, după cum acestea accentuează unul din elementele de bază ale slujbei sau efectele ei. Aşa, de pildă, grecii îi spun „rugăciunea untdelemnului”, iar slavii – „slujba sfinţirii untdelemnului”. În cărţile de cult ale Bisericii romano-catolice se folosesc două denumiri: cea de „Extrema unctio”, adică ungerea cea mai de pe urmă, fiindcă era administrată mai ales celor ce se aflau pe moarte, şi cea de slujba ungerii bolnavilor, întrebuinţată după Conciliul II Vatican. Aşa cum arată şi denumirea, dar mai ales conţinutul acestei slujbe, ea se săvârşeşte, de regulă, celor bolnavi, aşa cum a fost practica dintotdeauna a Bisericii, încă din vremea apostolică. Untdelemnul sfinţit este simbol al luminii vindecătoare (Ieşire 27, 20).
Cu toate acestea, Taina poate fi administrată şi celor sănătoşi fizic, întrucât prin ea se dă şi iertarea de păcate. De aceea întâlnim în biserici practica săvârşirii ei şi pentru cei sănătoşi.
În cazul în care se administrează numai celor bolnavi, maslul se săvârşeşte la casa acestora sau la spital. Când se administrează şi celor sănătoşi, maslul se săvârşeşte de obicei în biserică şi se numeşte maslu de obşte. Această formă a maslului se practică mai ales în săptămâna mare, înainte de Paşti. Cei cărora li se administrează maslul este bine să fie spovediţi înainte de această slujbă.
Credincioşii din Cesena şi împrejurimi, s-au pregătit pentru primirea Sacramentului Maslului prin mărturisire şi primirea sfintei împărtăşanii pentru a fi în stare de har.
Cele şapte rugăciuni diferite care se rostesc în cadrul slujbei Sfântului Maslu ocupă un loc central în sânul slujbei. Amintind milostivirea şi bunătatea pe care Dumnezeu le-a arătat întotdeauna faţă de oameni, în ele se cere păzirea vieţii bolnavului, uşurarea de chinuri, vindecarea şi întărirea trupului şi totodată iertarea păcatelor, tărie spirituală, primenirea întregii sale făpturi şi înnoirea întru Hristos a vieţii sale. Fiecare rugăciune insistă în mod particular asupra unuia sau altuia dintre aceste aspecte, dar toate pun alături mângâierea sufletului şi uşurarea trupului, leagă tămăduirea spirituală de cea trupească, subliniind importanţa fundamentală a celei dintâi, fără a nesocoti valoarea celeilalte.
În cea dintâi rugăciune, preoţii cer Milostivului Dumnezeu: „Facă-se, Doamne, untdelemnul acesta untdelemn de bucurie, untdelemn de sfinţenie, îmbrăcăminte împărătească, pavăză puternică izbăvitoare de toată lucrarea diavolească, pecete nestricată, bucurie a inimii, veselie veşnică”.
Credincioşii care au partcipat la slujba Sfântului Maslu au fost pătrunşi de rugăciunile şi de citirile ce s-au făcut, înţelegându-le într-o altă lumină spirituală şi pătrunzându-se de ele cu altă tărie. Sunt lecturi şi rugăciuni sfinte, menite să aducă în sufletul necăjit şi întristat, pocăinţă, pace, linişte şi uşurare.
Efectele harice pe care slujba Sfântului Maslu le produce în viaţa credincioşilor sunt multe,
dintre acestea Sf. Apostol Iacob menţionează două: vindecarea parţială sau integrală a suferinţelor trupeşti şi iertarea păcatelor: „Rugăciunea credinţei va mântui pe cel bolnav şi Domnul îl va ridica şi, de va fi făcut păcate, se vor ierta lui“ (Iacob V, 15). Astfel, Sfântul Maslu vindecă atât trupul de boli, cât şi sufletul de păcate, prin ungerea cu untdelemnul sfinţit. Alte efecte harice ale Sfântului Maslu sunt: întăreşte credinţa în Dumnezeu şi nădejdea mântuirii, aduce pace şi smerenie în inimă, pregăteşte sufletul pentru primirea Sfintei Împărtăşanii şi pentru trecerea la cele veşnice, alungă frica de moarte, uneşte şi împacă pe credincioşi prin harul Spiritului Sfânt şi ne învredniceşte pe toţi de sfârşit creştinesc. Astfel, pe toţi îi pregăteşte pentru marea călătorie la Cer.
Înnoiţi în Hristos, am continuat bucuria comuniunii cu o mică agapă creştină şi ne-am întors la casele noastre cu linişte şi uşurare în suflete.
P. Mihai David

 

Evenimente foto legate de această ştire

Pentru a trimite o ştire, vă rugăm să folosiţi acest  formular.