Ştiri

Duminică 17 ianuarie 2010, în Biserica „Sant’Agostino” din Vicenza, a fost celebrată, cu ocazia deschiderii Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor (18-25 ianuarie), Sfânta Liturghie în rit bizantin, în limba română.

Evenimentul a fost organizat, ca şi în fiecare an, de parohul abaţiei P. Beniamino Nicolin. În omelia sa P. Beniamino a pus în relief diversitatea carismelor, dar şi unitatea Bisericii, pentru care toţi credincioşii sunt chemaţi să coopereze, indiferent de rasă, culoare şi religie.

Slujba a fost oficiată de Pr Raimondo Salanschi şi a văzut o numeroasă participare de credincioşi români şi italieni, aceştia din urmă rămânând profund impresionaţi de splendoarea rugăciunilor bizantine. La eveniment a fost prezent şi directorul Centrului pentru Ecumenism din Vicenza, Mons. Giuseppe Dal Ferro care, în discursul său a prezentat, între altele, întâlnirile ce vor avea loc în Dieceza de Vicenza cu ocazia Săptămânii de Rugăciune.

Prezentând Sfânta Liturghie Pr Raimondo a subliniat necesitatea rugăciunii pentru unitatea creştinilor, care nu este un „optional”, o chestiune mai mult sau mai puţin importantă, ci este o datorie a tuturor creştinilor. Unitatea cerută de Hristos pentru ucenicii lui reprezintă o participare la comuniunea existentă între Tatăl şi Fiul: „… ca toţi să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine şi Eu întru Tine, aşa şi aceştia în Noi să fie una, ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis” (In 17,21). Prin urmare, creştinii trebuie să se prezinte oamenilor cu care se întâlnesc ca un „popor adunat în unitatea Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Spirit” (S. Ciprian, De Orat. Dom. 23: PL, 4, 553).

Tema Rugăciunii pentru Unitatea Creştinilor din acest an se referă la memoria Conferinţei Misionare Internaţionale de Edinburgh, care este recunoscut ca fiind începutul oficial al Mişcării Ecumenice Moderne. În zilele de 14-23 iunie 1910, peste o mie de delegaţi, aparţinând diferitelor ramuri ale protestantismului şi ale anglicanismului, cărora s-a alăturat şi un ortodox, se întâlneau în oraşul scoţian pentru a reflecta împreună asupra necesităţii de a ajunge la unitate pentru a putea proclama în mod credibil Evanghelia lui Hristos. La o distanţă de o sută de ani, azi, trebuie să reflectăm asupra legăturii care există între misiune şi comuniune în viaţa creştinilor. De fapt, ştim foarte bine că evanghelizarea este eficientă numai atunci când ucenicii pot arăta comunitatea lor, unitatea lor. Însuşi Hristos i-a avertizat: „Întru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii faţă de alţii” (In 13,35). Desigur, drumul este încă plin de dificultăţi, atât de ordin teologic cât şi psihologic. Nu toate barierele au dispărut. Drumul care rămâne de făcut este încă lung. Adeseori obstacolele şi diviziunea le creăm noi oamenii.

Ca text orientativ pentru Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor, în acest an, a fost ales capitolul 24 din Evanghelia după Luca. Este naraţiunea zilei de Paşte. Ascultarea comună a acestei Evanghelii ne poate ajuta să redescoperim marele dar al Paştelui căruia cu toţii ar trebui să fim martori, cum au fost femeile sfinte, cum au fost cei doi din Emaus şi cei Unsprezece. Şi noi vom simţi inima noastră aprinsă şi vom încerca să ne întoarcem la Ierusalim pentru a asista împreună la întâlnirea cu cel Înviat. Rugăciunea adresată către Tatăl la Cina cea de Taină pentru ca ucenicii „să fie una" (In 17,21) găseşte realizare în ordinul pe care Domnul Înviat le-a dat: "Voi o să fiţi martori a acestora" (Lc 24,48). Nouă ni se cere să acceptăm această invitaţie şi, în ascultarea comună a Evangheliei, să ne adresăm Domnului pentru a ne ajuta să grăbească paşii noştri spre comuniunea deplină.