Ştiri

Au ajuns cu mult înainte de începerea Sf. Liturghii. Familii, grupuri de nigerieni, ghanezi, ivorieni, filipinezi, români, ucraineni, senegalezi, etiopieni.

S-au îmbrăcat în straie de sărbătoare şi au aşteptat, probând cântecele, luminile. Liturghia în catedrală a avut un impact extraordinar şi doreşte să fie un semnal important asupra prezenţei comunităţilor străine. Acesta, mai ales, după scrisoarea pastorală a episcopului Beniamino Pizziol din ultimele zile, în care cuvintele: incluziunea, cetăţenie, multiculturalitatea, interreligiozitatea rămân pietrele de temelie ale unui document, care poate fi încă revizuit şi corectat - a declarat ieri prelatul de la amvon - pentru că drumul este lung şi se realizează împreună”.

Festivităţile au început într-o atmosferă neobişnuită prin cântecele filipinezilor, ghanezilor cu tunici albastre, prin cele ale ivorienilor şi cu hainele tradiţionale ale ucrainenilor. Părintele Lazzarato Mauro, preşedintele „Migrantes” din cadrul diecezei de Vicenza afirma la începutul slujbei: „Bine aţi venit în Biserica din Vicenza unde nimeni nu este un străin. Provenim din multe ţări diferite, dar suntem toţi pe acelaşi drum care duce de la Ierusalim spre Emaus”. De la uşa de intrare în catedrală, plină de oameni, a pornit procesiunea preoţilor, majoritatea de etnie non-italiană. Catolici care ajută comunitatea locală şi parohiile în multe părţi ale provinciei, însoţiţi de episcopul Beniamino Pizziol.

Cântecele vorbeau limbi ciudate, diferite, dar privirile erau fericite, senine.

La celebrare au luat parte toate comunităţile prezente, fiecare a avut spaţiu pentru a interpreta Cuvântul lui Dumnezeu, pentru a cere pace, solidaritate. Pentru a invoca un Dumnezeu care uneori pare să fie departe, „dar, în realitate, nu întotdeauna se are capacitatea de a-l întrezări”. „Întrebarea pe care trebuie să ne-o formulăm - a spus acelaşi părinte Lazzarato - nu este de unde vii? Ci unde trebuie să mergem împreună prin respectarea comună a legii, a drepturilor şi obligaţiilor, în dialogul cu privire la adevăratele valori ale diferitelor culturi în construcţia de bunuri comune, cu mai mare responsabilitate civică în gestionarea teritoriului, pentru un viitor mai bun de coeziune şi solidaritate pentru toţi copiii noştri”.

Dacă acestea sunt câteva dintre declaraţiile făcute, în timpul Euharistia în catedrală au luat formă diversităţile, care au fost capabile să se unească, sub îndrumarea părintelui Pierangelo Ruaro, director al biroului diecezan pentru liturghie. În timpul ofertoriului copiii şi adulţii au adus darurile specifice patriilor lor: fructe, pâine, produse de patiserie, în timp ce tobele sunat, bărbaţii şi femeile ivoriene au cântat imnurile sărbătorii bătându-şi ritmic mâinile. Niciodată nu au fost atât de mulţi oameni care fotografiau sau filmau. A vrut să se ridice un semnal, o bucată din viaţă de amintit, pentru a putea fi arătat. O bucată de viitor colectat pe atunci când timpii vor fi mai buni şi pe când cetăţenia va ajunge. Evanghelia după Matei a vorbit despre sosirea magilor şi în predică, episcopul a amintit ceea ce a fost spus de către Papa Benedict al XVI-lea. „Viaţa este ca o călătorie pe marea istoriei, de multe ori furtunoasă şi stelele sunt oameni reali care au ştiut să primească, să fie aproape…” şi apoi invocat Fecioara de la Monte Berico.

O liturghie cântată şi vorbită în franceză, română, ghaneză, ucraineană, nigeriană, srilancheză, filipineză şi franceză. Un „Babel” ca şi popoarele care astăzi ocupă cel mai mare templu al creştinismului din Vicenza. La sfârşitul celebrării s-au făcut o mulţime de fotografii şi video, împreună cu episcopul Pizziol. Este viitorul.