Ştiri

Sărbătorile cele mai importante ale iernii sunt cu siguranţă Crăciunul, Anul Nou şi Boboteaza. Chiar dacă departe de ţară, aceste sărbători şi datinile legate de ele sunt ţinute cu sfinţenie necontenit şi în noastră din Vicenza.

Anual, pentru Praznicul Naşterii Domnului Isus Hristos, enoriaşii se pregătesc asiduu încă din 15 noiembrie, data începerii Postului Crăciunului.

Pentru a intra în atmosfera de pregătire a venirii Domnului, la începutul Postului, timp de rugăciune, mortificare trupească şi sufletească, Parohia, prin parohul ei pr. Raimondo Salanschi, a propus slujba Sfântului Maslu.

Tot începând cu data de 15 noiembrie, copiii din parohie împreună cu părinţii lor au participat săptămânal la repetiţiile de colinde. Cântecele de colinde sunt manifestările care fac din Sărbătorile Crăciunului cele mai spectaculoase semne spirituale ale enoriaşilor. Colindatul, cuvânt derivat din latinescul „calenda”, deschide, de obicei, ciclul sărbătorilor de Anul Nou. Colindătorii se deplasează din casă în casă, cântând pentru a ura sănătate şi fericire gazdelor ce-i ascultă.

Anul acesta, în premieră, repetiţiile de colinde pentru copii au fost ţinute de două animatoare: domnişoarele Diana Ţicău şi Bianca Drilea, iar de adulţi s-au ocupat pr. Raimondo şi doamna preoteasă Monica Salanschi. Fructul acestor eforturi s-a văzut în ziua de 24 decembrie - când, după obicei, copiii, părinţii acestora şi grupul de tineri s-au deplasat la casa parohială pentru a-l colinda pe părintele şi familia acestuia – şi în cea de 25 decembrie când a avut loc Concertul extraordinar, ţinut de corul copiilor, de cel mixt, al copiilor şi al părinţilor, precum şi de cel al grupului de tineri. Au fost momente de neuitat. Biserica parohială, cu cele 280 de locuri de şedere, a fost plină. Pentru a-i vedea pe micuţii colindători, familiarii acestora, bunicii, naşii de botez, au venit chiar din România sau din alte oraşe mai depărtate din Italia. Se putea zări pe obrajii lor lacrimile de emoţie şi de bucurie provocate de vocile cristaline ale copiilor. La sfârşitul concertului, după datină, a sosit Moş Crăciun cu darurile mult aşteptate. Toţi au fost recompensaţi pentru efortul depus în perioada pregătitoare Praznicului.

Un alt eveniment, devenit obicei în parohie, este sărbătorirea Revelionului în comunitate. La cumpăna dintre ani, parohia - prin tinerii ei care s-au ocupat de partea logistică - a propus „Revelionul altfel”, un Revelion creştinesc care are ca trăsătură principală „comuniunea” între membrii ei. Ajunşi la capătul unui an, comunitatea se reuneşte recunoscătoare lui Dumnezeu şi Maicii Domnului, pentru darurile şi harurile primite în anul care tocmai s-a încheiat şi invocă binecuvântarea pentru anul care vine.

În prima zi a Anului Nou enoriaşii s-au reîntâlnit din nou la Biserica parohială pentru a celebra Liturghia Sfântului Vasile cel Mare († 1 ianuarie 379, Cezareea Cappadocia) - considerat doctor al Bisericii şi unul din cei patru doctori răsăriteni ai Bisericii, alături de Grigore de Nazianz (Teologul) şi Ioan Gură de Aur – şi Tedeum-ul. La prima Liturghie din an, credincioşii l-au avut în mijlocul lor pe Vicarul General al Diecezei de Vicenza, Mons. Lorenzo Zaupa, care a ţinut o scurtă predică despre „invocarea binecuvântării Domnului” la început de an (Nm 6,22-27) şi a adus enoriaşilor salutul episcopului de Vicenza, Mons. Beniamino Pizziol. La rândul lui, părintele nostru paroh i-a mulţumit pentru prezenţa dânsului în mijlocul nostru, transmiţând Excelenţei Sale Beniamino mulţumirile comunităţii pentru călduroasa ospitalitate în dieceza de la poalele Munţilor Berici.

Următoarea întâlnire semnificativă va fi în data de 6 ianuarie când, o parte din comunitate, se va deplasa la Catedrala din Vicenza, pentru a participa la „Sărbătoarea Popoarelor”.

La sfârşitul acestui modest articol se cuvine să aducem mulţumire părintelui Raimondo Salanschi, care, cu abnegaţie şi dăruire totală păstoreşte comunitatea, doamnei preotese Monica, care ne-a însoţit cu tactul ei pedagogic în pregătirea adulţilor, domnişoarelor Diana Ţicău şi Drilea Bianca, care s-au ocupat de copii şi nu în ultimul rând „badantelor”, care au pregătit prânzurile comunităţii ori de câte ori a fost nevoie.